Amin Talal: «Am venit să cuceresc noi culmi cu FC «Sheriff»
Mijlocașul din Marocc, Amin Talal, în primul interviu, în calitate de jucător al echipei noastre, a comentat transferul său, și-a amintit de copilărie și a vorbit despre prihologia unui jucător de fotbal.
- Amin, dorim să cunoaștem detalii despre copilăria ta...
- Sănt născut la Casablanca. Marocul este o țară cu tradiții în fotbal. Din acest motiv, toți copii petrec toată ziua pe terenurile de fotbal. Tatăl meu a fost antrenor. Anume din acest motiv, fotbalul era binevenit în casa noastră. Afară era fotbal, acasă fotbal și discuții tot pe tema fotbalului. Fotbalul e parte componentă din viața familieii mele.
- ТE clar cum ai devenit fotbalist…
- M-au înscris la școala de fotbal la vîrsta de 6 ani. Atunci a și început drumul meu în fotbal. Inițial era pentru plăcere, apoi antrenorul le-a spus părinților să atragă atenția la calitățile mele. Afirmau, că eram diferit de ceilalți copii.
- Cum ai ajuns din Maroc în Franța?
- Decizia a venit după ce am încheiat studiile la școală. Mi-a fost ușor să decid, în ciuda faptului, că în Maroc aveam posibilitatea să joc fotbal pentru echipa Academiei unde am crescut. Am decis, totși, să părăsesc țara pentru a avea mai multe oportunități în viață.
- La ce echipă te-ai transferat?
- Nu era vorba de un transfer. În Franța am ajuns la Universitate. Gîndeam, că dacă va fi o echipă prin apropiere să mă antrenez cu ei. Asta sa și întîmplat. Eram alături de FC «Orlean». Am făcut cunoștință cu o persoană, care m-a recomandat antrenorului echipei. Astfel am ajuns să mă antrenez, apoi să joc pentru această echipă.
- De ce ai ales FC «Sheriff», doar, la sigur, au ezistat și alte variante?
- Acest lucru e simplu de înțeles. În 2021 FC «Sheriff» era pe val, toți vorbeau de această echipă. A avut un parcurs remarcabil în LIga Campionilor, unde au bătut pe ucrainenii de la «Shakhtar» și pe «Real» Madrid, chiar pe «Santiago Bernabeu». Era vîlvă mare în jurul echipei.
- Cu alte cuvinte, ți-ai strîns bagajul repede?
- Exact. Chiar mi-am trasat și niște obiective. Vreau, prin jocul meu, să ajut ecipa în acest an să luăm Campionatul, să facem o figură frumoasă în Liga COnferinșelor, iar la vară, din nou, să ajungem în grupele Ligii Campionilor.
- Colectivul de la FC «Sheriff» e unul internaționalist. Cum te-a întîlnit echipa?
- Am reușit, deja, să fac cunoștință cu echipa. Sînt mai aproape de cei, care vorbesc franceza. Pînă a ajunge aiciâi cunoșteam pe Steve Ambri și Abou Ouattara, cu ei am jucat în Franța.
- Vin meciurile din Liga Conferinților cu «Partizan». Se cunoaște, că au suporteri gălăgioși. Cum treci peste momentele, cănd există presiune din tribune?
- Nu este o problemă pentru mine, doar în Franța, dar și în Maroc, sînt stadioane de 50 de mii de spectatori. O jumătate sînt suporteri a adversarei. Nu mi-a frică. Îmi stăpînesc emoțiile cu brio. Pentru mine e mai ușor să joc cu tribunele pline.
Serviciul de presă FC «Sheriff»
- Amin, dorim să cunoaștem detalii despre copilăria ta...
- Sănt născut la Casablanca. Marocul este o țară cu tradiții în fotbal. Din acest motiv, toți copii petrec toată ziua pe terenurile de fotbal. Tatăl meu a fost antrenor. Anume din acest motiv, fotbalul era binevenit în casa noastră. Afară era fotbal, acasă fotbal și discuții tot pe tema fotbalului. Fotbalul e parte componentă din viața familieii mele.
- ТE clar cum ai devenit fotbalist…
- M-au înscris la școala de fotbal la vîrsta de 6 ani. Atunci a și început drumul meu în fotbal. Inițial era pentru plăcere, apoi antrenorul le-a spus părinților să atragă atenția la calitățile mele. Afirmau, că eram diferit de ceilalți copii.
- Cum ai ajuns din Maroc în Franța?
- Decizia a venit după ce am încheiat studiile la școală. Mi-a fost ușor să decid, în ciuda faptului, că în Maroc aveam posibilitatea să joc fotbal pentru echipa Academiei unde am crescut. Am decis, totși, să părăsesc țara pentru a avea mai multe oportunități în viață.
- La ce echipă te-ai transferat?
- Nu era vorba de un transfer. În Franța am ajuns la Universitate. Gîndeam, că dacă va fi o echipă prin apropiere să mă antrenez cu ei. Asta sa și întîmplat. Eram alături de FC «Orlean». Am făcut cunoștință cu o persoană, care m-a recomandat antrenorului echipei. Astfel am ajuns să mă antrenez, apoi să joc pentru această echipă.
- De ce ai ales FC «Sheriff», doar, la sigur, au ezistat și alte variante?
- Acest lucru e simplu de înțeles. În 2021 FC «Sheriff» era pe val, toți vorbeau de această echipă. A avut un parcurs remarcabil în LIga Campionilor, unde au bătut pe ucrainenii de la «Shakhtar» și pe «Real» Madrid, chiar pe «Santiago Bernabeu». Era vîlvă mare în jurul echipei.
- Cu alte cuvinte, ți-ai strîns bagajul repede?
- Exact. Chiar mi-am trasat și niște obiective. Vreau, prin jocul meu, să ajut ecipa în acest an să luăm Campionatul, să facem o figură frumoasă în Liga COnferinșelor, iar la vară, din nou, să ajungem în grupele Ligii Campionilor.
- Colectivul de la FC «Sheriff» e unul internaționalist. Cum te-a întîlnit echipa?
- Am reușit, deja, să fac cunoștință cu echipa. Sînt mai aproape de cei, care vorbesc franceza. Pînă a ajunge aiciâi cunoșteam pe Steve Ambri și Abou Ouattara, cu ei am jucat în Franța.
- Vin meciurile din Liga Conferinților cu «Partizan». Se cunoaște, că au suporteri gălăgioși. Cum treci peste momentele, cănd există presiune din tribune?
- Nu este o problemă pentru mine, doar în Franța, dar și în Maroc, sînt stadioane de 50 de mii de spectatori. O jumătate sînt suporteri a adversarei. Nu mi-a frică. Îmi stăpînesc emoțiile cu brio. Pentru mine e mai ușor să joc cu tribunele pline.
Serviciul de presă FC «Sheriff»